In perioada interbelica Rusia a achizitionat licenta Ford asambland sub marca GAZ automobile tip „A“ si autocamioane. Dupa izbucnirea razboiului pe platforma mecanica a GAZ A uzina din Gorkiy a fabricat (august 1941) un automobil 4x4, GAZ 64. Acest model a cunoscut mai multe versiuni "64" (1941-42, 684 unitati), "67" (1943-44), "67B" (1944-53) (ambele variante insumand 92.843 unitati). In perioada 1953-1972 o varianta modernizata, "69" , a fost produsa in 634.256 exemplare. Fata de cele anterioare, GAZ-ul 69 avea un motor cu patru cilindri, capacitate cilindrica mai redusa (2112 fata de 3285 cmc). Acest motor era derivat din motorul Molotov de sase cilindri, licenta Dodge primita de rusi ca sprijin de razboi de la americani. Romania, intrata dupa al doilea Razboi Mondial in sfera de influenta economico-politica rusa, fusese nevoita sa renunte la productia de automobile Ford, singurele importuri oficiale fiind facute din Rusia.
Automobilul cel mai des intalnit pe soselele romanesti avea sa devina GAZ M 20 "Pobeda" (1946-58) care a intrat in dotarea institutiilor statului. Ministerul Apararii si cel de Interne au optat pentru GAZ 69. Intreprinderea Metalurgica de Stat din Campulung a inceput sa produca o serie de piese de schimb pentru aceste vehicule. Parcul auto era foarte invechit si intr-o stare deplorabila, asa incat se trece la producerea motorului de Ford A la care rusii renuntasera, datorita fiabilitatii scazute (principala problema era presiunea uleiului - cuzinetii erau turnati direct in biele si capace) si a consumului ridicat, in favoarea celul mai evoluat preluat de la Dodge. De la o zi la alta numarul pieselor asimilate crestea astfel incat dupa motoare au putut fi realizate integral si cutii de viteze. De aici si pana la producerea de automobile a fost numai un pas facut la sfarsitul anului 1957.
Asa a aparut automobilul IMS 57, botezat dupa abrevierea numelui uzinei producatoare (Intereprinderea Metalurgica de Stat) si a anului lansarii (1957). La acea ora intre doua state comuniste nu se punea problema vreunei licente, lucru pe care probabil ulterior partea rusa l-a regretat pentru ca in Romania renastea astfel industria de automobile care debutase la inceputul secolului trecut la Arad cu automobilele MARTA si a continuat in anii ‘30 la Bucuresti cu FORD. Cu IMS 57 a fost reluata productia romaneasca de automobile. Inceputurile au fost pline de probleme. Uzina din Campulung fusese deschisa in timpul razboiului aici fiind dispersate cateva sectii ale IAR Brasov cu scopul de a lucra in secret departe de bombardamente. Dotarile tehnice erau foarte rudimentare, iar personalul calificat sau cu studii superioare era redus.
Primele caroserii au fost fabricate manual, pe butuci din lemn de tinichigii Grigore Negoita si Gita Holbosan. In 1957 au fost produse 154 de exemplare IMS 57, iar in 1959 un numar de 760. Nu detinem date referitoare la productia anului 1958 dar estimam ca nu a depasit 1000 de exemplare, in concluzie productia totala IMS 57 s-a situat in jurul cifrei de 2000 de exemplare. Echipat cu un motor "MAS" cu patru cilindri in linie, de 3260 cmc, 50 CP / 2800 rpm, IMS 57 poate atinge o viteza maxima de 80 km/h, consumul fiind de 24 l/100km. Greutatea totala este de 2265 kg, iar sarcina utila 650 kg. Solutiile tehnice adoptate tin astazi de domeniul istorie tehnicii: motorul cu supape laterale, raport de compresie 4,6, arbore cotit cu trei paliere si axa cu came forjate, bloc motor cu cilindri raciti numai la partea superioara, cuzinetii turnati direct in bloc si biele, cutia de viteze manuala cu trei trepte, amortizoare cu brat si stergatoare de parbriz manuale. In perioada 1957-1958 sasiele rulante, botezate de localnici "Sateliti", plecau de la Campulung la Colibasi fiind carosate la uzina "Vasile Tudose" viitoarea Dacia, deoarece hala de presaj nu era finalizata.
IMS 57 are practic sasiul, puntile si cutia de viteze aproape identice cu cele ale GAZ 69. Fata de modelele ulterioare caroseria este mai lunga iar roata de rezerva este plasata pe aripa stanga spate. Accesul la spatiile de depozitare din contraaripile spate se face din exterior. Diferentialul puntii fata este plasat in partea drepta, la modelele ulterioare acesta fiind in stanga. Masca fata are in partea inferioara o singura gaura pentru manivela. Parbrizul este din doua bucati iar geamurile portierelor sunt fixate pe material textile. In fata pasagerii iau loc pe o bancheta. Bordul este central iar ceasurile si butoanele se ilumineaza prin doua lampi exterioare, in stilul masinilor antebelice. Pornirea se face prin actionarea (printr-o pedala pozitionata central) a demarorului iar sasiul este curb in partea posterioara.
Mult timp s-a vehiculat ideea ca IMS 57 a fost fabricat ca o licenta a GAZ 69. Nimic mai fals, practic a fost vorba de permisiunea de a produce piese de schimb dupa care, simultan cu relaxarea relatiilor romano-ruse, la Campulung s-a incercat si s-a reusit producerea integrala a unui automobil. Departe de noi gandul ca IMS 57 e un automobil original, un produs al cercetarii romanesti sau alte bazaconii citite prin presa comunista de dinainte de 1989. Faptul ca IMS 57 e un automobil de inspiratie sovietica e de netagaduit, o licenta GAZ insa nu este. Firma GAZ renuntasera la motorul care echipeaza IMS 57 din 1953, an in care GAZ 67 iesise din productie. Normal am spune, rusii pastrasera pentru productia proprie motorul de Dodge care era mai evoluat si au permis producerea in Romania a motorului tip Ford A. Trebuie spus ca firma Ford renuntase la randul ei la acest motor inca din anul 1933 cand a fost lansat legendarul model V8. Practica marilor producatori de a vinde spre state slab industrializate modele aflate la sfarsitul productiei se mai pastreaza si astazi, si a functionat si in cazul Rusiei a carei productie de automobile pana la achizitionarea licentei Ford era aproape nula. Datorita faptului ca designul caroseriei a fost si la IMS 57 si a ramas si la modelele ulterioare de inspiratie GAZ 69, multe publicatii straine au prezentat in mod fals automobilele romanesti ca fiind fabricare sub licenta GAZ. Ca si in prezent si in anii ’50 producatorii de automobile urmau tendintele pietei in domeniul designului, a solutiilor tehnice sau a dotarilor. Romania dorea sa produca un automobil de teren si importase deja un numar mare de automobile GAZ 69 care se dovedisera a fi foarte fiabile. Pe cale de consecinta s-a considerat ca forma caroseriei de GAZ e cea ideala pentru noul automobil romanesc iar existenta componentelor mecanice in productie a oferit platforma necesara. Prin imbunatatiri succesive insa automobilul romanesc avea sa devina superior GAZ-ului 69, castigand concurenta pe o seama de piete.
Din datele pe care le detinem un singur exemplar IMS 57 a supravietuit pana in zilele noastre. El este expus la parterul cladirii ARO S.A. din Campulung. In 2006 in presa a aparut zvonul ca acest automobil va fi scos la licitatie, vehiculandu-se cifra de 57.000 EUR, mare in opinia noastra si daca s-ar taia un 0. Exemplarul a fost restaurat la modul hei rupistic in anii ’70, o parte din ceasurile de bord nu sunt originale, lipsesc stopurile, roata de rezerva si o fisa. Rotile, prelata si anvelopele nu sunt cele originale. Am putea spune ca masina e completa, daca ne gandim la motocicleta IMS 53 (singura care a supravietuit din cele 12 produse in 1953) ramasa in timp fara esapament …. Motorul poarta seria 0001 insa gurile rele spun ca exemplarul respectiv nu ar fi chiar primul produs. Veteranii uzinei ii contrazic spunand ca modelul respective este chiar primul, a fost pastrat si utilizat de uzina pentru teste, ulterior fiind folosit la transport interuzinal. Banuim ca in anii ’70, dupa inceperea exporturilor si participarea la saloane internationale, conducerea uzinei a sesizat ca firmele straine pastreaza intr-un muzeu propriu primele exemplare produse, automobilul fiind recuperat si « restaurat » dupa ce parcursese peste 1.000.000 km. Asa cum se prezinta automobilul, opinam ca ar putea fi pus in functiune relativ usor. Sa speram ca ARO S.A. va supravietui si, cine stie, poate intr-o zi vom asista la o parada a IMS-ului 57 care in 1959 a fost inlocuit in productie de M59.
